Plângere penală împotriva Dianei Șoșoacă, pentru trădare și comunicare de informații false. Ce fapte îi reproșează semnatarii
Autor: Daniel Groza
Joi, 06 August 2026, ora 14:53
6786 citiri
Diana Șoșoacă, acuzată de trădare FOTO Facebook/Diana Ivanovici Șoșoacă
Adrian Băzăvan și Asociația „Lupii Tricolori” au depus un denunț penal împotriva europarlamentarului Diana Șoșoacă, liderul SOS România, pentru trădare și comunicarea de informații false, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Semnatarii denunțului motivează demersul invocând „un tipar de conduită constant, unidirecțional și sistematic de intrare în legătură cu reprezentanți oficiali ai Federației Ruse și cu instrumente media ale statului rus, în contextul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei și al amenințărilor directe la adresa securității naționale a României”, pe parcursul a peste patru ani. Potrivit semnatarilor, faptele „expuse” rezultă din „surse publice”.
„Faptele expuse în continuare rezultă din surse publice, indicate în cuprinsul prezentei și centralizate în opisul de înscrisuri anexat. Ele conturează, pe o perioadă de peste patru ani (martie 2022-iunie 2026), un tipar de conduită constant, unidirecțional și sistematic de intrare în legătură cu reprezentanți oficiali ai Federației Ruse și cu instrumente media ale statului rus, în contextul războiului de agresiune purtat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, stat vecin României, și al amenințărilor directe la adresa securității naționale a României, stat membru al Uniunii Europene și al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, situat pe flancul estic al Alianței”, precizează autorii denunțului penal împotriva Dianei Șoșoacă.
Audiență la ambasadorul Rusiei
Potrivit sursei citate, primul moment invocat vizează audiența la ambasadorul Federației Ruse la București, Valeri Kuzmin, în 30 martie 2022, la aproximativ o lună de la declanșarea invaziei militare ruse în Ucraina, ocazie cu care a prezentat o propunere de „așa-zisă mediere a conflictului”, denumită „Pacea de la București”.
„Audiența a avut loc în afara oricărui cadru instituțional românesc, fără mandat din partea autorităților statului român și fără informarea acestora. Potrivit relatărilor de presă din epocă, obiectul discuțiilor l-a constituit „neutralitatea” României în contextul invaziei, participanții cerând totodată ca Ucraina să nu fie sprijinită militar. Ulterior, doamna Diana Iovanovici Șoșoacă a fost apreciată public de gruparea de hackeri pro-ruși Killnet, care i-a publicat fotografia”, se arată în denunțul penal.
Potrivit aceluiași document, între anii 2022 și 2026, Diana Șoșoacă a participat „în mod constant” la evenimentele organizate de Ambasada Federației Ruse la București, respectiv: la 3 noiembrie 2022, la recepția prilejuită de Ziua Unității Naționale a Rusiei; la 11 februarie 2023, la recepția de Ziua Diplomatului Rus; la 4 mai 2023, la recepția de Ziua Victoriei; la 12 iunie 2024, la recepția organizată de ambasadorul Vladimir Lipaev cu ocazia Zilei Naționale a Rusiei; la 12 iunie 2025, la recepția de Ziua Națională a Rusiei; la 9 mai 2026, la recepția de Ziua Victoriei.
„Presa a relatat, în martie 2023, că una dintre vizitele la ambasadă a avut ca obiect celebrarea „rezultatelor operațiunii speciale” în Ucraina, adică a rezultatelor războiului de agresiune aflat în desfășurare. Cu privire la recepția din 9 mai 2026, doamna Diana Iovanovici Șoșoacă a confirmat public, prin postare proprie și prin comunicatul oficial al Partidului S.O.S. România, că a discutat direct cu ambasadorul Federației Ruse, Vladimir Lipaev, și cu ambasadorul Republicii Populare Democrate Coreene, calificând aceste discuții drept „acte de demnitate națională””, menționează documentul citat.
Un al treilea motiv invocat de către semnatarii denunțului penal împotriva Dianei Șoșoacă îl reprezintă depunerea în Parlamentul României de către președinta SOS România a unui proiect de lege prin care se propunea denunțarea Tratatului de bună vecinătate cu Ucraina, precum și „anexarea” de către România a unor teritorii aflate sub suveranitatea Ucrainei, respectiv Nordul Bucovinei, Ținutul Herța, Bugeacul (cu localitățile Cahul, Bolgrad și Ismail), Maramureșul istoric și Insula Șerpilor. Potrivit sursei citate, textul proiectului prevedea expres: „România anexează teritoriile istorice care i-au aparținut”.
„O astfel de atitudine ar echivala cu implicarea directă a României în război. Inițiativa reia public teza formulată anterior de fostul președinte rus Dmitri Medvedev, potrivit căreia România ar urmări anexarea unor teritorii ucrainene, teză utilizată de propaganda rusă pentru justificarea agresiunii și pentru fracturarea unității aliaților Ucrainei. Ca urmare a acestui demers, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a inițiat sancțiuni împotriva doamnei Diana Iovanovici Șoșoacă, calificând-o drept persoană care reprezintă o amenințare la adresa securității naționale a Ucrainei”, se arată în documentul depus la Parchetul ÎCCJ.
Cerere de referendum pentru ieșirea României din NATO
Denunțul penal amintește și de cererea de referendum național pentru ieșirea României din NATO depusă de Diana Șoșoacă în iunie 2024, „în ultima zi a mandatului de senator și chiar înaintea preluării mandatului de membru al Parlamentului European”, susținând că România ar fi prinsă „sub bocancul NATO” și calificând Tratatul Atlanticului de Nord drept „cea mai agresivă, incitantă, periculoasă și potențial distructivă Alianță militară din istoria umanității”.
„Presa a remarcat că discursul este aproape identic cu comunicatul de instalare al ambasadorului Federației Ruse la București, Vladimir Lipaev, din aceeași perioadă, ceea ce constituie un indiciu de coordonare discursivă. Demersul, formulat în timp de război la granița României, vizează direct demontarea garanției politico-militare a statului, în sensul art. 149 din Constituție și al considerentelor Curții Constituționale”, argumentează semnatarii denunțului penal.
Scrisoare către Vladimir Putin
În același document se mai face referire la îndemnurile Dianei Șoșoacă privind „schimbarea fundamentelor democratice ale statului și la încălcarea ordinii constituționale”, dar și la scrisoarea adresată președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, în 16 martie 2025, după a doua respingere a candidaturii sale la alegerile prezidențiale, în care a calificat clasa politică românească drept „trădătoare”, și a exprimat disponibilitatea, în nume propriu și al partidului pe care îl conduce, „de a negocia pentru pace, de a lupta împreună împotriva neo-fascismului și de a ne uni eforturile”, a susținut că „avem teritorii românești deținute ilegal de Ucraina” pe care „le vrem înapoi” și a solicitat ca recuperarea acestora să fie avută în vedere în negocierile de pace purtate de Federația Rusă.
„Actul constituie o comunicare directă, scrisă și asumată public, adresată șefului puterii străine, cuprinzând o ofertă explicită de cooperare și solicitarea ca interese teritoriale ale României să fie tranșate prin intermediul acestei puteri, în afara oricărui cadru constituțional. Anterior transmisese o scrisoare și președintelui Statelor Unite ale Americii”, se mai arată în denunț.
Același document amintește de scrisoarea Dianei Șoșoacă adresată președintelui rus Vladimir Putin în martie 2025, de interviurile pentru Izvestia și Russia Today, dar și de participarea la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg din iunie 2026, unde Șoșoacă s-a adresat direct lui Putin, în condițiile în care niciun stat european nu a participat la eveniment.
„În cadrul sesiunii plenare, aceasta i s-a adresat direct președintelui Federației Ruse, declarând, între altele: 'Românii nu vă urăsc', românii 'vor pace cu Rusia', poporul român nu dorește să ajute Ucraina 'nici cu bani, nici cu arme', România ar fi 'condusă de Bruxelles', România 'nu are președinte', precum și 'vrem să cooperăm cu Rusia. Nu suntem inamici', exprimându-și admirația față de Federația Rusă. Aceasta s-a prezentat drept lidera 'singurului partid de opoziție' și a refuzat să recunoască legitimitatea Președintelui României în exercițiu”, se mai arată în același denunț penal.
Acest text a fost copiat de pe Ziare.com Plângere penală împotriva Dianei Șoșoacă, pentru trădare și comunicare de informații false. Ce fapte îi reproșează semnatarii
